Biserica satului este construită din lemn, în anul 1824.
Satul își trage numele de la un stejar bătrân și falnic, cunoscut în vechime, în apropierea căruia s-a înjghebat această așezare, începând cu anul 1750.
Satul Stejaru este situate pe malul drept al Bistriței, la 15 km nord de comuna Poiana Teiului.
În timpul primului război mondial, la Stejaru a fost unul dintre centrele de operațiuni ale armatelor române de pe valea Bistriței; urmele tranșeelor se văd și astăzi pe culmile muntoase din această regiune.
Biserica satului este construită din lemn, în anul 1824.
Dintr-un document păstrat în arhiva parohiei, rezultă că biserica a fost ridicată de un om originar din Pipirig, căsătorit în Sabasa, numit Toader Alămâie. Acesta era „gazdă de hoți, după cum erau timpurile atunci”. Unor hoți, care au strâns multă avere, „le-a dat Dumnezeu în gând” să ofere bani lui Toader Alămâie pentru construirea unei biserici. Fiindcă în satele vecine, Pârâul Pântei și Farcașa, existau locașuri de închinăciune, el s-a gândit să ridice cu acești bani o biserică la Stejaru, unde erau vreo 25 de familii. Biserica a fost ridicată în anul 1824 și i-a fost închinată Sfântului Mare Mucenic Teodor Tiron (17 februarie).
În 1885 s-a reparat puțin temelia bisericii și a fost acoperită cu draniță de un maistru din satul Călugăreni, Ion Spătaru, care, „a lucrat fără bani, în numele lui Dumnezeu”.
Alte reparații s-au făcut și în anul 1908, iar după 1990, datorită creșterii numărului de locuitori, s-a mărit pronaosul bisericii.
